Şi parcă dimineaţă, Tu... spuneai În timp ce pregăteai Cafea cu gust de mucegai Că eu sunt primul tău barbat ce-a adormit la tine-n pat.
Ce-mi mai aduc aminte nu e mult, Un pat... cu un cearşaf... nu nou, dar proaspat apretat şi vocea ta ce ne'ncetat... cum despre doi copii ce iţi doreşti de la bărbatul ce-l iubeşti, adică... eu. -... În ziua aceea-m stat cam pân' la prînz tot încercând să te opresc de plâns că până-n seară nici nu-ncape gând şi-am să mă-ntorc.
Dar am uitat adresa ta În cafeneaua unde m-am oprit să beau Trei beri si un pahar de vin... Ca să te uit.